Elemtele Care formeaza oxizi cu Valenta i se afla in Grupa 1-a a VII-a (principale) si Grupa I-a secundara. Unii oxizi reacţionează cu APA. Dacă metalul are mai multe valenţe, prin reacţia cu un acid se va obţine Sarea în Care metalul are valenţa inferioară. La elementele DIN grupele principale, in cadrul unei perioade, propietatile bazice ALE oxizilor Devin mai slabe o data cu cresterea numarului de ordine al elementelor. Dupa Lewis: substanta, Care dispune de cel pitin o Pereche de electroni Liberi, care poate completa Deficitul de electroni al unui acid (donateur de perechi de electroni). DIN contra, proprietatile acide ALE oxizilor Devin mai puternice. Acizii polibazici pot forma în reacţie cu bazele săruri neutre sau săruri acide. Oxizii metalici Care reacţioneză şi cu APA şi cu acizii sunt considereaţi oxizi bazici, iar IEC Care reacţionează cu acizii dar nu reacţionează cu APA sunt consideraţi oxizi amfoteri. Punctele de topire ALE oxizilor metalici sunt foarte ridicuate (2045 oC, MgO + 2800 oC), iar cele ALE oxizilor nemetalici sunt scăzute. Metalele situer după hidrogen în seria reactivităţii CHIMICE a metalelor nu înlocuiesc hidrogenul DIN acizi. Grupa a VII-a: Oxid de Clor [pentaoxid de Clor si heptaoxid de Clor], (Cl2O5), (Cl2O7).

CL < HBr < HClO4 < HI. La restul SARURILOR, se copie radicalul, se verifica Valenta elementului si a sarii, si se scrie formule Dorita. Substanta amfotera: substanta Care, in solutie apoasa, poate functiona atat ca un acid (Fata de o baza), cat si ca o baza (Fata de un acid tare). Oxizii metalici sunt la temperatură obişnuită substanţe solide Albe (CaO, MgO, ZnO, Al) sau colorate (CuO-Negru, Cu2O-cărămiziu, PbO-galben, r. r.-Roşu, etc. Oxizii metalelor DIN grupele 1 şi 2 reacţionează cu APA cu Formare de baze. Grupa I-a principala: Oxid de litiu (Li2O), Oxid de Sodiu (Na2O), Oxid de potasiu (a), Oxid de rubidiu (Rb2O), Oxid de cesiu (Cs2O), Oxid de franciu (Fr2O). En spécial elementele grupelor a III-a si a IV-a principale (Grupa Borului, si Grupa Carbonului) principale formeaza oxizi Care prezinta atat propietati acide, cat si bazice. In fiecare Grupa Principala, pentru o TREA de oxidare Data a atomilor, propietatile bazice ALE oxizilor cresc o data cu cresterea numarului de ordine al elemtelor, propietatile acide, DIN contra SCAD.

La dizolvare în apă acizii cedează Ioni de hidrogen, Care Împreună cu APA formează Ioni hidroniu cu formule H3O +. Dupa Lewis: substanta, Care dispune de un déficit de electroni, pe care il poate completa cu o Pereche de electroni Liberi ai unei baze (acceptor de perechi de electroni). Dupa Bronsted: substanta (molecula sau Ioni), soin in interactiunea cu un acid (adesea cu o molecula de APA) accepta Ioni de hidrogen (Protoni) (acceptor de Protoni). In molecula unui Oxid, ambele Valente ALE oxigenului sunt ssatisfacute de celalalt ELEMENT, care poate fi, dupa imprejurari, Metal sau nemetal. Oxid cu proprietati acide: Oxid métallique, Care formeaza cu APA un acid. De exemplu Fe formează în reacţie cu HCl FeCl2 şi nu FeCl3). Solubilitatea în apă a oxizilor este scăzută. Molecula de Baza a unui acid este HIDRONIU, H3O +. Définitie: compus chimic poliementar, in Componenta caruia intra oxigenul su un Alt Element. Acizii Slabi nu reacţionează în anumite condiţii cu oxizii metalici. Definitia:. Grupa a III-a principala: Oxid de aluminiu (i), Oxid de galiu (Ga2O3), Oxid de indiu (In2O3), Oxid de taliu (Tl2O3).

Alte Elemente Care formeaza oxizi cu Valenta II: Oxid de zinc (ZnO), Oxid de Mercur (HgO), Oxid de fier II (FeO), Oxid de cupru (CuO). Unele qui în prezenţa unor acizi se acoperă cu un strat Protector de Oxid sau Sare Care împiedică acţiunea acidului asupra metalului, FENOMEN numit pasivare.

About the author